Ligne d'arrivée / Linia de sosire

La journée tire à sa fin et mes pas viennent de loin.

Ils sont de nouveau incertains. La ressemblance entre la maturité et une haridelle efflanquée est frappante, presque indécente. Nous, on ne fait rien d’autre que de rejouer en boucle absolument tout ce qu’on a déjà vécu une fois.

Tout rapprochement non réglementaire nous effraie démesurément. On ne regarde ni devant, ni derrière. Mêmes calculs, mêmes tensions et mêmes plans.

Toi tu laves la vaisselle. Moi je prépare quelque chose à manger. On range.

Quelques heures plus tard, on reprendra tout depuis le début. Dans le même ordre.

Tu me demandes comment je vais. Et je réponds, sans réfléchir:

Je voyage pour avoir un endroit d’où revenir.

Je lis pour ne pas rester seule.

Je me déplace de plus en plus vite pour ne pas m’enliser.

Si j’oublie les règles, je suis perdue.

extrait de Cours ! d'Ana Maria Sandu

Ziua e pe sfîrșite și pașii mei vin de departe. 

Din nou sînt nesiguri. 

Mi se pare că maturitatea seamănă indecent de bine cu o mîrțoagă leșinată. Și noi nu facem decît să reluăm în buclă absolut tot ce am mai trăit o dată.

Ne sperie peste măsură orice apropiere neregulamentară. Nu ne uităm nici în față, nici în spate. Aceleași calcule, tensiuni și planuri. 

Tu speli vasele. Eu fac ceva de mîncare. Strîngem. 

Peste cîteva ore o luăm de la capăt. În aceeași ordine.

Mă întrebi cum mai sînt. Și răspund, fără să stau pe gînduri: 

Călătoresc ca să am de unde să mă întorc. 

Citesc ca să nu rămîn singură. 

Mă mișc din ce în ce mai repede ca să nu mă împotmolesc. Dacă uit regulile, sînt pierdută. 

fragment de Alearga de Ana Maria Sandu (editura Polirom)